top of page
  • Writer's pictureOra de Cinema

Top 10: Filme inspirate din opere literare

Toți suntem astăzi ocupați cu serviciul, cu studiile, cu treburile prin casă, deci când să ne mai rămână timp și pentru citit? Această pasiune este una care necesită timp, întrucât citirea unui roman de 300-500 de pagini îți va lua câteva zile, asta dacă nu ești unul dintre acei cititori înfocați care „devorează” sute de pagini în fiecare noapte. Oricum, există niște oameni care s-au gândit la semenii lor în criză de timp liber și au transformat operele lor literare favorite în filme ori seriale. Astăzi vă prezentăm deci, 10 filme ce au fost create după ce producătorii lor s-au inspirat din anumite opere literare.


1. Harry Potter

Primul film despre care vorbim a devenit un fenomen instant, acest lucru datorându-se faptului că materialul sursă era deja un succes la momentul apariției ecranizării. Cartea „Harry Potter și Piatra Filosofală” a prins foarte repede la public după ce autoarea britanică J.K Rowling a lansat-o în 1997. Producătorul David Heyman a remarcat-o și el, cumpărând mai apoi drepturile de autor de la autoare pentru 1 milion de dolari, dar cu condiția impusă de aceasta ca distribuția viitorului film să fie compusă exclusiv din actori britanici și irlandezi. În 2001 ecranizarea a ajuns în cinematografe, și după cum am mai menționat, a avut un succes la fel de răsunător precum romanul. În următoarea decadă, J.K Rowling a mai publicat încă 6 volume cu micii vrăjitori de la Hogwarts în centru, fiecare dintre ele primind și ecranizări. Ultimul volum al seriei a fost ecranizat în două părți, lansate în 2010 și 2011. Autoarea britanică a menționat că volumul 7 a fost ultimul al seriei, însă Universal Pictures a început de curând o nouă serie de filme setate în același univers cinematic cu Harry Potter, Animale misterioase și unde le poți găsi (Fantastic Beasts and Where to Find Them). Mai jos puteți vedea și o listă cu toate cele 7 volume și ecranizările acestora.

2. Stăpânul inelelor (Lord of the Rings)

Rămânem pe tărâmuri magice create de un autor englez și pentru cea de-a doua sugestie, seria „Stăpânul inelelor” a lui J.R.R Tolkien. Cele 3 volume ilustrează o lume preistorică imaginară populată de oameni și alte ființe fantastice, de la hobbiți, elfi și orci, până la zâne și dragoni. Acțiunea este focalizată însă pe Inelul Puterii, nestemată făurită de lordul întunecat Sauron pentru care se poartă lupte fantastice. Primul volum, „Frăția Inelului” a fost publicat în 1954, după aproape 40 de ani în care Tolkien s-a documentat din filologie, istorie, filozofie și industrializare pentru a scrie această trilogie. Cele 3 volume au avut un succes enorm în lume, fraze precum „Frodo trăiește!” sau „Gandalf președinte!” fiind destul de celbre în anii 60-70 în Statele Unite. Entuziasmul fanilor pentru trilogie a fost revigorat însă în anul 2001, când New Line Cinema a lansat în cinematografe adaptarea primului volum, „Stăpânul inelelor: Frăția inelului. Adaptări ale celorlaltor două volume au urmat în 2002 și 2003, acestea bucurându-se de un succes la fel de mare precum cărțile lansate în anii 50.

Seria „Stăpânul inelelor” a fost o sursă de inspirație pentru milioane de oameni din mai multe generații, fie că vorbim despre cărți sau despre ecranizările acestora

3. Hobbitul (The Hobbit)

Inițial ne-am gândit să cuplăm „Hobbitul” cu „Stăpânul inelelor” deoarece acestea nu doar că sunt scrise de același autor britanic (J.R.R Tolkien), dar sunt și adânc interconectate. „Hobbitul” este în realitate un prequel al „Stăpânul inelelor”, personaje precum Gandalf sau Sauron apărând în ambele trilogii. Spunem „trilogii” pentru că deși Hobbitul a apărut într-un singur volum în 1937, acesta a primit o ecranizare în 3 părți între 2012 și 2014. În ciuda faptului că romanul cu hobbitul pungaș Bilbo Baggins în centru nu a avut atât de mult succes precum cele 3 volume ale „Stăpânului inelelor”, trilogia ecranizată a prins la fel de mult precum cea anterioară.

Setat în același univers ca „Stăpânul inelelor”, „Hobbitul” este o trilogie ce a surprins printr-o abordare total nouă a unui ținut familiar, „Pământul de Mijloc”

Tris (dreapta) și Four (stânga) sunt protagoniștii seriei „Divergent”, doi tineri care se luptă pentru recăpătarea libertății umane

4. Divergent. Insurgent. Allegiant

Vorbim în continuare despre o trilogie modernă, cadrul magic din recomandările anterioare fiind înlocuit aici de unul distopic, în care liberul-arbitru a fost suprimat, oamenilor fiindu-le controlat modul în care gândesc. Cele 3 romane ale seriei „Divergent”, intitulate „Divergent”, „Insurgent” și „Allegiant” , scrise de Veronica Roth, sunt centrate pe Beatris „Tris” Prior, o adolescentă care își dă seama că societatea în care a trăit până acum nu e atât de roz precum pare, oamenii neavând liber-arbitru și fiind ghidați să trăiască după anumite tipare bazate pe personalitatea lor. Aceasta, alături de instructorul său Four și alți „rebeli” se revoltă împotriva sistemului, cititorii putându-i urmări pe aceștia în această „luptă pentru recuperare a libertății” în cele 3 volume. Trilogia a avut parte de foarte multe remarci pozitive, deci era inevitabil ca aceasta să fie ecranizată. Astfel, în 2014 a apărut adaptarea primului volum, „Divergent”, „Insurgent” urmându-i la scurt timp, un an mai târziu. Producătorii filmelor și-au luat unele libertăți atunci când au făcut filmele însă, deviind de la materialul sursă destul de mult pentru ecranizarea celui de-al treilea volum, care a fost și separat în două părți diferite, „Allegiant” și „Ascendant”.


Labirintul e locul ideal pentru a testa inteligența unui grup de adolescenți ce vor să salveze lumea

5. Labirintul (The Maze Runner)

Și următoarea trilogie pe care v-o recomandăm este una distopică, protagoniștii fiind tot un grup de adolescenți al căror unic scop este de a salva lumea. Este vorba de cele 3 volume scrise de autorul american James Dashner, „Labirintul: Evadarea”, „Labirintul: Încercările focului”, resectiv „Labirintul: Tratament letal”. Acțiunea acestora se concentrează pe un grup de adolescenți supuși unui test de inteligență într-un labirint ce își schimbă culoarele în fiecare zi și este populat de niște creaturi hidoase ce îi vânează pe aceștia. Ei descoperă mai târziu că acest test are implicații mult mai mari și că în joc e chiar soarta speciei umane. Trilogia a avut destul de mult succes la public, ea fiind ecranizată între 2014 și 2018. Filmele au fost în mare parte fidele materialului sursă.


„Fratele cel Mare” te privește tot timpul!

6. 1984

Continuăm cu distopia, și romanul lui George Orwell, „1984”, fiind setat tot într-o lume în care viața omului e departe de a fi „lapte și miere”. Romanul lui Orwell a apărut în 1949 și prezenta riscurile pe care totalitarismul și abuzul de putere le-ar putea avea asupra societății. Autorul britanic ne vorbește în „1984” despre o lume ipotetică a viitorului, în care Marea Britanie a devenit o provincie a superstatului numit Oceania, un stat totalitar condus de Partid și de „Fratele cel Mare”. În această comunitate distopică, Partidul se folosește de „Poliția Gândirii” pentru a suprima tentativele indivizilor de a gândi independent și de a se revolta împotriva sistemului, dar și de cultul personalității „Fratelui cel Mare”, liderul care ar putea, la fel de bine, nici să nu fie real. Romanul ni-l mai prezintă și pe Winston Smith, un tânăr însărcinat cu editarea ziarelor și documentelor pentru a rescrie istoria după bunul plac al Partidului. El nutrește sentimente de revoltă, romanul urmărindu-l pe acesta cum încearcă să se ridice împotriva „Fratelui cel Mare” și Partidului. Romanul a ajuns să fie una dintre cele mai bine cotate opere literare din toate timpurile, asta mai ales pentru că societatea propusă de aceasta se aseamănă enorm de mult cu cele din țările capturate de comunism după cel de-al Doilea Război Mondial. Romanul a avut parte și de o ecranizare în anul după care a fost denumit, 1984.


Ilie Moromete nu a fost un simplu țăran, ci un adevărat lider al comunității în care trăia, un om gânditor, adesea numit și „țăranul filosof”

7. Moromeții

Nu puteam să nu includem pe această listă și un titlu românesc, alegerea noastră fiind „Moromeții”. Probabil că vă aduceți aminte momentul acela din liceu când repetați „Moromeții este un roman social, psihologic...” pentru BACalaureat, dar în caz că nu, ținem să vă reamintim că romanul lui Marin Preda este una dintre cele mai importante scrieri ale noastre, el capturând caracterul deosebit al „țăranului filosofIlie Moromete, dar și viața rurală din România în perioada interbelică. Relația lui Moromete cu copiii săi, conflictul dintre generații, precum și chinurile vieții la țară din acea perioadă au fost aduse cum nu se poate mai bine și pe marele ecran, într-o ecranizare regizată de Stere Gulea, cu Victor Rebengiuc (Ilie Moromete), Luminița Gheorghiu (Catrina Moromete) și Gina Patrichi (Maria Moromete/Guica) în rolurile principale. În anul 2018 a apărut o adaptare și pentru cel de-al doilea volum, regizat tot de Stere Gulea, dar cu Horațiu Mălăele în rolul lui Ilie Moromete de această dată.


8. Charlie și fabrica de ciocolată/ Fabrica de ciocolată a lui Charlie

Următorul titlu propus este un roman pentru copii scris de Roald Dahl, și anume „Charlie și fabrica de ciocolată” (Charlie and the Chocolate Factory). Aceasta spune povestea micuțului Charlie Bucket, un copil dintr-o familie săracă din Anglia, care locuiește lângă faimoasa fabrică de ciocolată a lui Willy Wonka, dar pe care nu a reușit să o viziteze niciodată tocmai pentru că provine dintr-o familie săracă. Willy Wonka își închide fabrica pentru o vreme, iar la redeschidere acesta anunță că organizează o tombolă, 5 persoane norocoase putând descoperi în batoanele de ciocolată produse de fabrică niște bilete aurii care le vor asigura un loc într-un tur oficial al fabricii. Charlie are marele noroc de a se afla printre aceștia 5, iar în timpul turului ei află că Willy Wonka organizează și un concurs prin care dorește să desemneze un moștenitor al acestui imperiu de ciocolată. Romanul despre speranțele unui copil a primit nu una, ci două adaptări, una în 1971 (Willy Wonka și fabrica de ciocolată) , cu Gene Wilder în rolul lui Willy Wonka, și una în 2005 (Charlie și fabrica de ciocolată) , în care rolul lui Willy Wonka a fost jucat de Johnny Depp.

Gene Wilder ( stânga) și Johnny Depp (dreapta) au impersonat cu măiestrie rolul personajului Willy Wonka

Pennywise este motivul pentru care popularitatea clovnilor a scăzut enorm în ultimii 30 de ani

9. It

Cea de a 22-a carte a autorului american Stephen King, „It” (1986), își merită și ea locul în acest top, întrucât întâmplările terifiante din roman au fost aduse la viață și pe marele ecran în 2017. Atât cartea, cât și filmul, se concentrează pe experiențele pline de teroare la care sunt supuși 7 copii de către o entitate malefică care se folosește de temerile acestora pentru a-și captura „prada”. Cele două iterații ale acestei povești au insuflat cititorilor / privitorilor o frică de clovni deoarece entitatea malefică ia de cele mai multe ori înfățișarea clovnului dansator Pennywise. Filmul din 2017 a fost însă doar o parte a romanului, restul urmând să fie redat în continuarea ce va apărea anul acesta, „IT: Chapter Two”.


Justițiarul cu mantie este unul din cele mai iconice personaje ficționale ai ultimilor 80 de ani

10. Batman

În mod normal nu ar trebui să considerăm benzile desenate „opere literare” deoarece partea vizuală este mai predominantă, iar narațiunea trece în planul al doilea, dar și benzile desenate, sau „comics-urile” sunt cărți în sinea lor, așa că pantru această ultimă sugestie ne-am gândit la un personaj de acest gen care a rămas întipărit în mintea publicului larg de ceva vreme, și anume Batman. Cavalerul Negru tot apare în benzi desenate publicate sub egida DC Comics de prin 1939, el devenind consacrat încă de pe atunci, când adaptările cinematografice erau doar un vis îndepărtat. Cruciatul cu mantie din Gotham City a ajuns pe marile ecrane abia în 1989, când a fost lansat primul film, cu Michael Keaton în rolul justițiarului nocturn. Acestuia i-au urmat trei sequeluri în 1992, 1995 și 1999, Keaton fiind înlocuit de Val Kilmer și de George Clooney, pentru ultimele două adaptări dintre acestea. Cea mai populară adaptare a personajului este însă de departe cea realizată în trilogia regizată de Christopher Nolan și cu Christian Bale în rol principal. Batman: Începuturi (2005), Batman: Cavalerul întunecat (2008) și Batman: Legenda Cavalerului Negru renaște (2012) au fost catalogate ca 3 dintre cele mai bine regizate filme din toate timpurile și l-au readus pe Batman în atenția fanilor.


Cam acestea ar fi titlurile pe care vi le propunem, dar cum toate sunt bazate pe cărți, noi vă recomandăm să încercați să vă faceți timp ți pentru acestea, întrucât s-ar putea ca acestea să vă surprindă mai mult decât adaptările cinematografice, dar fiecare face cum crede! Până data viitoare, noi vă urăm „Vizionare plăcută” și de ce nu și „Lectură plăcută”!



456 views

Recent Posts

See All

Commentaires


bottom of page