Vorbim astăzi despre un titlu recent apărut pe serviciul de streaming Netflix, și anume Liniște asurzitoare, sau The Silence în titlu original. Acest review e împărțit în două secțiuni: una în care vorbim despre film în general, adică un review spoiler-free pentru cei care nu au văzut filmul, și încă o parte în care nu ne vom sfii de la a da spoilere, partea de review pentru cei care probabil au văzut filmul.
Să începem, bineînțeles, cu premisa filmului. The Silence va fi pe gustul vostru dacă sunteți amatori de filme apocaliptice sau thrillere, întrucât acesta ne pune înaintea ochilor un alt scenariu apocaliptic, în care lumea este invadată de niște creaturi antice ce vânează după auz. Stai, nu s-a mai făcut asta înainte? Ei bine, A Quiet Place (2018) urmărește o premisă asemănătoare, și în acel film lumea fiind luată cu asalt de monștri cu auz foarte bun. Dacă stăm să cercetăm un pic însă, vom sesiza că The Silence este de fapt bazat pe un roman apărut cu mult înainte ca A Quiet Place să ajungă în cinematografe, și anume The Silence, de Tim Lebbon (2015).
Revenind la premisa filmului nostru, în prim-plan avem o familie americană aparent obișnuită, pe care o urmărim prin această apocalipsă "liniștită". Spunem "aparent" obișnuită, pentru că pe lângă compoziția ei normală (mamă, tată, doi copii, bunică și cățel), ea se face remarcată prin faptul că fiica, de altfel și protagonista principală a filmului, are probleme de auz, iar ea este portretizată ca fiind singura care știe cum să se descurce într-o lume fără zgomot.
Această familie trebuie să învețe cum să se comporte în această nouă lume a tăcerii, iar protagonista pare să le știe pe toate. Strecurarea familiei printre creaturile însetate de sânge este prezentată printr-o înșiruire de scene emoționale, în care suspansul și macabrul se îmbină destul de bine.
În ceeaa ce privește distribuția, actorii sunt la fel de cunoscuți pe cât de memorabile sunt personajele pe care le interpretează. Singurii care se remarcă prin jocul actoricesc sunt Stanley Tucci (Hugh Andrews, tatăl în film), Kiernan Shipka (Ally Andrews, fiica cu probleme de auz), dar și Billy MacLelan, care interpretează antagonistul acestui film, altul decât invadatorii ce se ghidează după auz.
Tonul filmului este asemănător cu cel al Bird Box, alt film apocaliptic lansat de Netflix anul trecut. Asemănarea nu se trage doar din faptul că atât Bird Box cât și The Silence îmbină scenele emoționale cu cele macabre, ci și prin propunerea unor situații apocaliptice în care un simț ne este îngrădit, protagoniștii din Bird Box neputându-se folosi de văz pentru că asta le-ar fi adus sfârșitul.
Per total, The Silence e acel gen de film la limită, având și părți bune, cât și părți mai puțin bune, ori chiar rele. În continuare ne vom exprima părerile generale asupra acestui film, dar dacă vreți o analiză mai în detaliu, continuați să citiți! Dar VĂ AVERTIZĂM! URMEAZĂ MULTE SPOILERE, DECI CONTINUAȚI PE PROPRIUL RISC!
The Silence
Timp de rulare/ Runtime: 1h 30m, nu foarte lung, dar prea scurt după standardele unora
Genul: Apocaliptic, Horror, Thriller
Calitatea imaginii: Se folosește de filter-ul decolorant pentru a marca tonul mai întunecat al filmului (tehnica a început să fie suprafolosită de filmele de acest gen în ultimul timp)
Coloana sonoră: Mai nimic memorabil, de multe ori filmul fiind marcat de o liniște asurzitoare (Yeah, we will show ourselvess out)
Momentul ideal de vizionare: De preferat seara/noaptea, pentru că atunci sunt cel mai bine de vizionat titlurile horror
De recomandat și altora?: Doar pasionaților de filme de acest gen
Merită văzut în cinema?: E disponibil doar pe Netflix, așa că nu
Nota finală: 6.5/10
NU UITAȚI! PARTEA CARE URMEAZĂ, DE PROS/CONS, E PLINĂ DE SPOILERE! CONTINUAȚI PE PROPRIUL RISC!
PROS (Părți bune/de lăudat):
1. E apocalipsa, hai să o facem pe lupul moralist! Prin această afirmație ne referim la faptul că personajele din The Silence nu par să fie marcate de acel clișeu tipic pentru filmele/serialele post-apocaliptice tot mai des folosit în ultimul timp, cel care constă în lupta dintre umanitate și deciziile mai greu de luat ce se dă în sufletul personajelor. Acest film nu folosește acest clișeu, personajele înțelegând destul de repede că lumea s-a schimbat și nu trebuie să se sfiască de la a lua decizii care le-ar pune la îndoială umanitatea. Astfel, tatăl, Hugh Andrews, ajunge să își sacrifice fratele, dar și câinele pentru a se putea salva pe el și pe restul familiei de creaturile însetate de sânge. De asemenea, familia păcălesc creaturile să ucidă o bătrână pentru ca aceștia să se adăpostească în casa ei. Stanley Tucci s-a descurcat remarcabil de bine în rolul lui Hugh când a trebuit să ia aceste decizii.
2. Inamicul e și printre noi! Dacă lumea ar ajunge într-o astfel de situație apocaliptică, s-ar putea ca cele mai rele scursuri ale societății să preia controlul în lipsa unor autorități care să ne țină uniți, iar acest lucru este arătat și în The Silence. După ceva timp, familia Andrews își găsește un loc unde să se adăpostească de vespele ucigătoare (așa au fost numite creaturile de film), dar bineînțeles că apare nevoia de resurse, iar tatăl și fiica trebuie să meargă în căutare. Pe drum încep să fie urmăriți de antagonistul uman al acestui film, un reverend jucat în mod spectaculos de Billy MacLelan. Acest reverend este liderul unui cult apocaliptic ce pare să se bucure de venirea sfârșitului. Am inclus acest răufăcător printre părțile bune ale filmului pentru că șochează prin sadismul și lipsa sa de empatie pentru protagoniștii noștri, dar și prin țelul său macabru, cel de a o forța pe Ally să se alăture grupului său pentru că este fertilă. dacă stai să te gândești, ideea de a ajuta societatea să crească înapoi la un moment dat nu e atât de rea, dar când un grup cu limbile tăiate și care vor să-ți ucidă familia îți propun asta, parcă nu mai sună atât de interesant.
3. Stanley Tucci și Billy MacLelan, cei care au cărat filmul. Am mai menționat faptul că cei doi și-au jucat destul de bine personajele, dar Hugh și reverendul par să fi fost cei care au făcut acest film decent. Asta poate suna mai mult a CON/ parte rea, dar aceste două personaje au fost singurele memorabile din film datorită modului în care au fost jucate de cei doi actori.
CONS (Părțile mai puțin bune ale filmului):
1. Ally Andrews și așa-zisa ei experiență cu liniștea. Protagonista noastră este prezentată ca fiind cea mai bună să-i ghideze pe restul prin lumea în declin deoarece ea știe cum e să trăiești într-o lume tăcută. Sună interesant ca și concept, dar dacă punem în paralel cu realitatea ne vom da seama că cei cu deficiențe de auz fac zgomot. MULT ZGOMOT. Tocmai pentru că aceștia nu aud, riscul e cu atât mai mare să facă zgomot și să nu-și dea seama. De adăugat aici că limbajul semnelor folosit de personaje în film nu prea corespunde cu cel real.
2. Situațiile create special pentru o astfel de apocalipsă. Era normal că vor fi și astfel de cazuri într-un film de genul, pentru a le arăta personajelor ce au de înfruntat, dar atunci când sporești intensitatea unor astfel de situații de 100 de ori pare că zbieri după atenție. Bunica bolnavă care tușea un pic prea tare și câinele pus pe lătrat cu toate puterea sa au fost niște scene evident forțate, printre singurele care parcă ar fi fost create special pentru a ne arăta cât de idioți pot fi protagoniștii câteodată.
3. Personajele lipsite de caracter. Dacă la părțile bune i-am menționat pe Stanley Tucci și Billy MacLelan cu personajele lor memorabile, de data asta vorbim și de restul personajelor, majoritatea lipsite de caracter. Pe lângă Ally și tatăl ei, membrii familiei Andrews par să fie acolo mai mult pentru decor, la fel ca multe alte personaje care apar în acest film. Bine, nu prea ai ce face cu atâtea personaje într-un film relativ scurt, dar meritau măcar câteva replici acolo ca să nu pară că sunt doar personaje de umplutură.
4. Toată lumea supraviețuiește în mod surprizător. Nu suntem sadici sau ceva, dar faptul că aproape toată familia e teafără și nevătămată la finalul filmului nu e un lucru prea ok pentru un film care se vrea a fi și horror. Pe lângă moartea tristă a unchiului badass, toți membrii familiei Andrews sunt în viață la sfârșitul peliculei, ceea ce e destul de stupid având în vedere unele decizii de-a dreptul idioate pe care aceștia le iau de-a lungul filmului.
Cam acestea ar fi lucrurile pe care le-am avut de spus despre The Silence, fiul nelegitim al A Quiet Place și Bird Box. Sperăm că v-am trezit interesul pentru film și că o să-l vedeți alături de cineva drag. Până data viitoare, vizionare plăcută!
コメント